Category: Blog

Cum altfel (decat râzând) să ne despărțim de 2017?

Să vedem:

Se pare că industria din care face parte Brandient se “reinventează” — marile grupuri de servicii de comunicare fie comasează companiile specializate (vezi comunicatul WPP “Brand Union, The Partners, Lambie-Nairn, Addison Group and VBAT to combine”), fie pur si simplu își inchid filialele (legendara MetaDesign tocmai a anuntat inchiderea a 3 filiale în Europa si SUA); în timp ce marile grupuri devin pe zi ce trece tot mai unfit cu timpurile, companiile mici de design si brand innovation sunt, mai nou, curtate de marile consultanțe de business și fonduri de investiții (înțeleg ratiunea economica, dar mor de curiozitate să vad cum ar putea să funcționeze împreuna).

Continue reading “Hahaha!!! “Life is a tale told by an idiot””

Despre importanţa de a avea modele

Ceva fundamental rău se întâmplă cu noi în ultimii ani când vine vorba despre raportarea la modele de viaţă, la nevoia profund umană de a inspirat, ghidat, susţinut, motivat de un alt semen (acesta, de obicei, mai în vârstă decât tine, mai experimentat în viaţă sau mai bun în meseria pe care o practici). Ne plângem că suntem într-o criză de role models, dar este doar o imensă confuzie generată chiar de noi înşine, din obsesia asta planetară pentru cultura faimei, a celebrităţii. Modele sunt destule şi vor fi întotdeauna prezente în societate. Cred că ne-am cam pierdut instinctul şi apetitul de a le vedea.

Tehnologia inflaţionării narcisismului a creat nu numai o superofertă de starlete supra-expuse (prin social media mai ales) care nu au nimic de spus decât Me! Me! Me! (oricâtă umbră ar face „me” pământului degeaba!), dar, mai ales, a creat un comportament de ignorare a modelelor adevărate. 

Continue reading “Modele de viata”

Intr-un interviu pentru Al Jazeera anul trecut (cred ca ultimul sau interviu, Zygmunt s-a stins in decembrie 2016) Zygmunt Bauman a rostit de vreo zece ori cuvantul ‘precariat’, intr-un context legat de valul de emigranti care a ajuns in Europa in 2016. Pentru mai multa informatie pe tema asta, va recomand The Precariat, cartea scrisa de Guy Standing, profesor la London Business School, ceva imi spune ca vom vorbi tot mai mult despre subiectul asta in anii care vin!

M-am intors ieri in tara, a trebuit sa iau un Ryanair (nu sunt un mare fan al low costului, are avantajele pretului desigur, dar si neajunsuri de confort) si in timp ce rasfoiam ultimul The Economist, in asteptarea imbarcarii, citind despre ingrijorarile elitei mondiale vizavi de ‘precariat’, am realizat ca sunt intr-un loc inconjurata de precariatul romanesc, manifestat prin doua categorii sociale: tineri si foarte tineri, educati, cautand in lumea larga o oportunitatea de a trai mai bine (sau cel putin, un job decent pentru educatia si aspiratiile lor) — sa le zicem young, freelance precariat — precum si oameni saraci, fara educatie, care muncesc in serviciile in care nu vrea nimeni sa munceasca, in afara tarii, pentru bani foarte putini, fara niciun fel de siguranta, fara protectie — migrant work, sa zicem.

Continue reading “Precariat”