Fragmente din webinarul susținut de Aneta în cadrul programului Academia Minților Creative.
Ne-am obișnuit ca la începutul fiecărui an, fiecare lider de opinie (sau fiecare nobody, după caz), în fiecare industrie, să-și încerce norocul cu predicțiile anului care va veni. În cazul brandingului, pronosticurile au fost cam așa:
… more than ever, brandingul în 2020 va fi despre autenticitate… despre brand purpose, activism, sustenabilitate… despre avatars design și logouri flexibile… despre influencers, desigur!… despre back to the basics, despre the new age of privacy, și neapărat — despre the usual suspects „inovație”, „disrupție”, „digitalizare” ș.a.m.d. Ba chiar… forțând nota contextului — s-a spus că brandingul anului 2020 va fi influențat de seducția pentru stilul brandurilor japoneze (desigur cu referire și la marele eveniment al anului, Olimpiada 2020 Japonia).
Evident că nu a prezis nimeni faptul că anul acesta va fi despre pandemie și că brandingul, la fel ca multe industrii, va face ochii mari și va spune „OMG!” sau „WTF?!” — excuse my French — după caz!
Teza discursului meu mele este cuprinsă în aceste întrebări:
— Este, oare, criza prin care trecem, cumva — o criză și la nivelul brandingului?
— Sunt timpurile pe care le trăim un test acid al brandingului?
— Pot brandurile să facă ceva în ajutorul business-urilor? Sau pot să le facă rău acestora?
Știu, și pot să îi înțeleg pe cei care cred că situația va reveni la normal, că ne vom întoarce la business as usual, la aceeași rutină de viață pe care am avut-o înainte de lockdown. Din păcate, sau din fericire, nu mă număr printre aceștia. Probabil că cei ca mine, care au trecut conștienți prin două regimuri sociale (și economice), care au muncit în ultimii treizeci de ani în diverse culturi și au strâns și vreo 50 de ani de viață, sunt un pic mai precauți, mai suspicioși când vine vorba despre natura umană. Și despre felul în care aceasta combină sentimente și acțiuni care ne afectează comportamentul și deciziile (inclusiv cele cu referire la consum). Deci da, eu percep iminența unei crize și la nivelul brandingului, criză pe care o vom conștientiza în timp. Pentru că brandurile relaționează cu oamenii prin multiple fațete, raționale, emoționale, chiar instinctuale, cum ar putea această relaționare să nu fie afectată de starea de șoc (sau post-șoc) psihologică și emoțională, a oamenilor, ca efect al pandemiei?!
Sună banal, dar două aspecte sunt provocatoare în branding (de aceea le și spunem triggers), atunci când vorbim despre relaționare: natura umană și homo economicus.
Homo economicus aplicat consumerismului (mai ales în timpul crizelor economice!) e un subiect dificil, așa că mai bine să îi lăsăm pe laureații Nobel în economie ca să dezbată aici — aș spune doar că, din perspectiva marketingului de bază, spre exemplu un sales promotion la un produs care nu este relevant pentru starea psihologică de șoc și de self-preservation nu prea ajută cu nimic! Un sales promotion la un produs de care avem nevoie urgentă, pe de altă parte — să spunem hârtie igienică — nu mai are rost să fie promovat prin apetitul uman pentru deals și more value for money (economic vorbind) fiindcă se vinde oricum. Ceea ce este sigur însă, din perspectiva precarității financiare personale pe care o simțim în acest context incert, este că lumea va deveni mai price-sensitive decât a fost, ceea ce va atrage desigur cerere pentru un anumit segment de produse și servicii.
Când vine vorba de natura umană însă, sociologii susțin că suntem fie cognitive misers (zgârciți) — adică vrem să rezolvăm cât mai ușor și fără efort deciziile / problemele, fie cognitivi flămânzi — adică seduși continuu de aspirații, curiozitate, experiențe noi, ș.a.m.d. În funcție de context, de tipologia generației și chiar în funcție de geografie (am învățat eu cu Kit și cu Mihai, tot comparând Estul European cu Estul Asiei, deh), reacționăm diferit! În timp de pandemie însă, suntem cognitiv zgârciți, adică mai puțin interesați de altceva decât de siguranță, certitudini, protejare, calmare, înțelegere ș.a.m.d.
Deci,
Sentimentele pe care le trăim în aceste luni — de frică, angoasă, îngrijorare (unii dintre noi, capabili să le balanseze și cu empatie, solidaritate, implicare, responsabilitate socială) produc un nivel nou în consum, și anume “starea emoțională” a consumatorului. Astfel, McKinsey publică periodic un raport despre starea emoțională a consumatorilor din lumea întreagă, care arăta cam așa, în luna mai 2020: pesimism + îngrijorare pentru sănătate și pentru criza economică + criza va dura mai mult de 4 luni și va cascada în criza economică.
Cu alte cuvinte, există un sentiment de incertitudine, în creștere, cu privire la viitor, așteptarea că vor scădea veniturile personale, ceea ce duce la reducerea cheltuielilor și implicit — a intenției de cumpărare; excepție fac cele câteva categorii de produse de tip grocery, food delivery at home, home entertainment și digital activities. Probabil va urma un peak în cererea pentru vacanță, ca un posibil escapism din situația emoțională inconfortabilă în care am fost blocați în aceste trei luni.
Câteva sfaturi pentru cei care au grijă de branduri — antreprenori, manageri, pentru cei care lucrează în serviciile profesionale creative:
- Întotdeauna, când aveți de-a face cu o criză, bucurați-vă că sunteți ajutați, indirect, prin impunere — cum s-ar zice — să schimbați perspectiva, și astfel, poate, să găsiți / deschideți noi oportunități (acesta e un sfat, așa, de înțelepciune, să zicem 🙂
- Brandingul a cam luat-o la vale în ultimii ani: a strâns atât de multă ipocrizie, atâtea „rețete” și atât BS, încât de multe ori, ca și consumatori — am exclamat „whatever!” sau „really?!”, și am ignorat, sau ne-am înfuriat, dar oricum, am pedepsit — sau am trecut mai departe. La ce este bun un brand, dacă nu e capabil să seducă și să convingă? Or, a răspunde la întrebarea „ce ne seduce acum / ce ne convinge?” este ceva profund uman — nu aveți nevoie de mari specialiști în branding pentru asta: solidaritatea, engagement-ul, empatia, a ne păsa de oameni — în general vorbind, nu numai de consumatorii produselor și serviciilor noastre, a ne implica! Atenție, nu vorbiți despre engagement și empatie, ci arătați-le, probați-le!
- Strategic, nu mai faceți planuri de drum lung, ci fiți deschiși unei transformări continue: fiți flexibili și rezolvați step by step, săptămână după săptămână. Și lăsați 360º! Oricum a murit demult, doar că are încă susținători (care își susțin de fapt modelul de business, nu eficiența conceptului!)
- La nivel de tipologie a mesajului și a tonului vocii — mai puțin fun, mai puțin cinism, atenție la limitele severe ale atenției audienței — atenția ne-a fost puternic afectată în această perioadă, deci nu e timpul potrivit pentru „ta-daaam = vă propunem ceva nou”, nici pentru I am the leader, the master of the domain, ș.a.m.d. Transmiteți mai multă siguranță și quick reaction și, desigur, respectați limitarea de distanțare socială (ce nume nepotrivit, nu-i așa?!). Conștientizați categoria în care operați și felul în care aceasta relaționează cu consumatorii.
- Principala pivotare este desigur — cea DIGITALĂ — mai mult decât ne-am obișnuit să spunem amprenta digitală a brandului, susținută prin site-uri, app-uri, social media, ș.a.m.d. Atenție la seducția hashtag-urilor, nu le mai dedicați site-uri separate — faceți asta cu brandul vostru, acesta vine primul, după aceea vine hashtag-ul!
- Cealaltă pivotare fundamentală este cea INTERNĂ — și aici nimic nu se rezolvă doar cu „bugete”, ci cu mult mai mult — angajații sunt prețioși, trebuie protejați în primul rând, dar trebuie să fie și ajutați să realizeze că trebuie să facă și ei, eforturi, pentru a susține businessurile în care activează: cred, personal, că industria de comunicare se va contracta, nerezonabil pentru unele entități și modele de business, dar și că este o foarte bună oportunitate pentru companiile agile, smart și cross-knowledge, acestea vor avea de câștigat!
- Și, am lăsat la sfârșit această idee — pentru că suntem într-un program dedicat în primul rând antreprenorilor mici și mijlocii — am vești bune pentru voi: deși contraintuitiv, fiindcă businessurile mici suferă și vor suferi mai greu decât cele mari, brandurile mici, indie, locale, de comunități și de start-up-uri, au o șansă unică de a deveni și mai atrăgătoare, și mai convingătoare, prin comparație cu marile branduri globale, care vor fi mai greoaie în transformare, și acest lucru ar putea să fie decodificat ca neglijență / nepăsare si pedepsit de stakeholders. Nu ratați această oportunitate!
Aneta Bogdan FCIM
Managing Partner Brandient
București, 21 Mai 2020